aneurie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEURÍE s. f. Slăbire a funcțiilor nervoase; aneuroză. [
Pr.:
-ne-u-] – Din
fr. aneurie.aneurie (Dicționar de neologisme, 1986)ANEURÍE s.f. Paralizie, slăbire a funcțiilor nervoase; aneuroză. [Pron.
-ne-u-ri-e, gen.
-iei. / < fr.
aneurie, cf. gr.
a – fără,
neuron – nerv].
aneurie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANEURÍE s. f. slăbire a funcțiilor nervoase; aneuroză. (< fr.
aneurie)
aneurie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aneuríe (-ne-u-) s. f.,
art. aneuría, g.-d. aneuríi, art. aneuríeianeurie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEURÍE s. f. Slăbire a funcțiunilor nervoase; aneuroză. [
Pr.:
-ne-u-] — Din
fr. aneurie.