aneantiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANEANTIZÁ, aneantizez, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. [
Pr.:
-ne-an-] – După
fr. anéantir.aneantiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANEANTIZÁ vb. I. tr. a distruge în întregime, a nimici. II. refl. (fig.) a se spulbera, a dispărea. (după fr.
anéantir)
aneantiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*aneantíza (a ~) (
livr.)
(-ne-an-) vb.,
ind. prez. 3
aneantizeázăaneantiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANEANTIZÁ, aneantizez, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A distruge total, a reduce la nimic. [
Pr.:
-ne-an-] — După
fr. anéantir.