anatomic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ANATÓMIC, -Ă, anatomici, -ce, adj. De anatomie, privitor la anatomie. – Din
fr. anatomique, lat. anatomicus.anatomic (Dicționar de neologisme, 1986)ANATÓMIC, -Ă adj. Referitor la anatomie. [< fr.
anatomique, cf. lat.
anatomicus].
anatomic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ANATÓMIC, -Ă adj. referitor la anatomie. (< fr.
anatomique)
anatomic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ANATÓMIC, -Ă, anatomici, -e, adj. De anatomie, privitor la anatomie. –
Fr. anatomique (
lat. lit. anatomicus).
anatomic (Dicționaru limbii românești, 1939)*anatómic, -ă adj. (vgr.
anatomikós). De anatomie. Adv. În mod anatomic.
anatomic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)anatómic adj. m.,
pl. anatómici; f. anatómică, pl. anatómiceanatomic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)anatomic a. care ține de anatomie.
anatomic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ANATÓMIC, -Ă, anatomici, -ce, adj. De anatomie, privitor la anatomie. — Din
fr. anatomique, lat. anatomicus.