anacronistic - explicat in DEX



anacronistic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANACRONÍSTIC, -Ă, anacronistici, -ce, adj. (Rar) Anacronic. – Anacron[ic] + suf. -istic (după caracteristic).

anacronistic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANACRONÍSTIC, -Ă, anacronistici, -ce, adj. (Rar) Anacronic. – Din anacron[ic] + suf. -ist-ic (după caracteristic).

anacronistic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anacronístic (rar) (-na-cro-) adj. m., pl. anacronístici; f. anacronístică, pl. anacronístice

anacronistic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANACRONÍSTIC, -Ă, anacronistici, -ce, adj. (Rar) Anacronic. — Anacron[ic] + suf. -istic (după caracteristic).