ampulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÁMPULĂ, ampule, s. f. 1. Organ de mers al echinodermelor.
2. Fiolă, flacon.
3. (Rar) Globul de sticlă al unui bec. – Din
fr. ampoule.ampulă (Dicționar de neologisme, 1986)ÁMPULĂ s.f.
1. Organ de mers la echinoderme. ♦ (
Anat.) Extremitate dilatată a unui canal.
2. (
Franțuzism) Fiolă, flacon. ♦ (
Rar) Globul de sticlă al unui bec electric. [< fr.
ampoule, cf. lat.
ampulla].
ampulă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÁMPULĂ s. f. 1. organ de mers la echinoderme. 2. (anat.) extremitate dilatată a unui canal. 3. veziculă aeriană pe frunzele sau pe tulpina unor plante plutitoare. 4. tub de sticlă închis la capete; fiolă. (< fr.
ampoule, lat.
ampulla)
ampulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ámpulă s. f.,
g.-d. art. ámpulei; pl. ámpuleampulă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÁMPULĂ, ampule, s. f. 1. Organ de mers la echinoderme.
2. Dilatare a unor vase, canale etc. (vase lactifere, vase urinare).
3. Fiolă, flacon.
4. (Rar) Globul de sticlă al unui bec. — Din
fr. ampoule.