amimie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMIMÍE s. f. Stare patologică constând în incapacitatea de exprimare a stărilor afective prin mimică. – Din
fr. amimie.amimie (Dicționar de neologisme, 1986)AMIMÍE s.f. Pierdere a capacității de exprimare prin mimică a unor stări afective. [< fr.
amimie].
amimie (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMIMÍE s. f. pierdere patologică a capacității de exprimare prin mimică a unor stări afective, idei etc. (< fr.
amimie)
amimie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amimíe s. f.,
art. amimía, g.-d. amimíi, art. amimíeiamimie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMIMÍE s. f. Stare patologică constând în incapacitatea de exprimare a stărilor afective prin mimică. — Din
fr. amimie.