amfitrion - explicat in DEX

amfitrion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. (Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.

amfitrion (Dicționar de neologisme, 1986)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ s.m. și f. Stăpân al unei case la care ia masa cineva; gazdă. [Pron. -tri-on. / < fr. amphitryon, cf. gr. Amphitryon – personaj mitic].

amfitrion (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ s. m. f. stăpân al unei case; gazdă. (< fr. amphitryon)

amfitrion (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
AMFITRION (în mitologia greacă), fiul lui Alceu, regele Tirintului, soțul Alcmenei.

amfitrion (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Fr. amphitryon (< gr.).

amfitrion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
Amfítrion (-fi-tri-on) / (lat.) Amphítrion (personaj legendar) [ph pron. f] s. propriu m.

amfitrion (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)
Amfitrion = Amphitryon.

amfitrion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amfitrión (gazdă) (-fi-tri-on) s. m., pl. amfitrióni

amfitrion (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
amfitrion m. cel ce dă o masă. [V. Amphitryon].

amfitrion (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s. m. și f. Stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] — Din fr. amphitryon.