amenaja - explicat in DEX

amenaja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. (Despre case, terenuri, grădini, interioare de locuit etc.) A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). – Din fr. aménager.

amenaja (Dicționar de neologisme, 1986)
AMENAJÁ vb. I tr. A orândui, a dispune, a întocmi într-un anumit scop; a aranja. ♦ A organiza astfel punerea în valoare a pădurilor încât să se realizeze o productivitate optimă. [P.i. 4 -jăm, ger. -jind. / < fr. aménager].

amenaja (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMENAJÁ vb. tr. 1. a dispune, a aranja într-un anumit scop; a face mai confortabil (un spațiu). 2. a realiza o amenajare (2, 3). (< fr. aménager)

amenaja (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. A pune în ordine, a face să corespundă unui anumit scop; a aranja. – Fr. aménager.

amenaja (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amenajá (a ~) vb., ind. prez. 3 amenajeáză, 1 pl. amenajắm; conj. prez. 3 să amenajéze

amenaja (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMENAJÁ, amenajez, vb. I. Tranz. 1. A aranja, a organiza în vederea unei anumite utilizări. 2. A realiza o amenajare (2). — Din fr. aménager.