ameliorant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMELIORÁNT, -Ă, amelioranți, -te, adj. Care ameliorează; ameliorator. [
Pr.:
-li-o]. – Din
fr. améliorant.ameliorant (Dicționar de neologisme, 1986)AMELIORÁNT, -Ă adj. Care îmbunătățește, îndreaptă, ameliorează. [Cf. fr.
améliorant].
ameliorant (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMELIORÁNT, -Ă adj. care ameliorează. (< fr.
améliorant)
ameliorant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amelioránt (-li-o-) adj. m.,
pl. amelioránți; f. ameliorántă, pl. amelioránteameliorant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMELIORÁNT, -Ă, amelioranți, -te, adj. Care ameliorează; ameliorator. [
Pr.:
-li-o-] — Din
fr. améliorant.