ambivalent - explicat in DEX

ambivalent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMBIVALÉNT, -Ă, ambivalenți, -te, adj. Cu ambivalență. – Din fr. ambivalent.

ambivalent (Dicționar de neologisme, 1986)
AMBIVALÉNT, -Ă adj. (Liv.) Care prezintă ambivalență. [< fr. ambivalent].

ambivalent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMBIVALÉNT, -Ă adj. care prezintă ambivalență. (< fr. ambivalent)

ambivalent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*ambivalént adj. m., pl. ambivalénți; f. ambivaléntă, pl. ambivalénte

ambivalent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMBIVALÉNT, -Ă, ambivalenți, -te, adj. Cu ambivalență. — Din fr. ambivalent.