alocare - explicat in DEX

alocare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALOCÁRE, alocări, s. f. Acțiunea de a aloca; alocație. – V. aloca.

alocare (Dicționar de neologisme, 1986)
ALOCÁRE s.f. Acțiunea de a aloca. [Pl. -cări. / < aloca].

alocare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALOCÁRE, alocări, s. f. Acțiunea de a aloca.

alocare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
alocáre s. f., g.-d. art. alocắrii; pl. alocắri

alocare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
alocare f. acordarea unei sume pentru cheltuială sau gratificare.

alocare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALOCÁRE, alocări, s. f. Acțiunea de a aloca; alocație. — V. aloca.