agrobiolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGROBIOLÓG, -ÓGĂ, agrobiologi, -oge, s. m. și
f. Specialist în agrobiologie. [
Pr.:
-bi-o-] – Din
agrobiologie (derivat regresiv).
Cf. rus. agrobiolog.agrobiolog (Dicționar de neologisme, 1986)AGROBIOLÓG, -Ă s.m.f. Specialist în agrobiologie. [< fr.
agrobiologue].
agrobiolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGROBIOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în agrobiologie. (< rus.
agrobiolog)
agrobiolog (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGROBIOLÓG, agrobiologi, s. m. Specialist în agrobiologie. [
Pr.:
-bi-o-] – Din
agro- + biolog.agrobiolog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agrobiológ (a-gro-bi-o-) s. m.,
pl. agrobiológiagrobiolog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGROBIOLÓG, -ÓGĂ, agrobiologi, -oge, s. m. și
f. (Rar la
f.) Specialist în agrobiologie. [
Pr.:
-bi-o-] — Din
agrobiologie (derivat regresiv).
Cf. rus. agrobiolog.