agricultură - explicat in DEX

agricultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pământului. 2. Ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime; totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.

agricultură (Dicționar de neologisme, 1986)
AGRICULTÚRĂ s.f. Totalitatea operațiilor și a metodelor de cultivare a pământului. [Cf. fr. agriculture, lat. agricultura].

agricultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AGRICULTÚRĂ s. f. ramură a producției materiale incluzând operațiile și metodele de cultivare a pământului și creșterea vitelor. (< fr. agriculture, lat. agricultura)

agricultură (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Cultivarea pământului (și creșterea animalelor) în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrărilor și metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură socialistă = agricultură făcută pe mari întinderi de pământ, bazată pe mijloacele și metodele cele mai înaintate de muncă, pe folosirea cuceririlor științei și pe proprietatea colectivă sau de stat asupra pământului și a mijloacelor de producție. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura).

agricultură (Dicționaru limbii românești, 1939)
*agricultúră f., pl. ĭ (lat. agri-cultura). Arta de a cultiva pămîntu ca să producă cereale și altele.

agricultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
agricultúră (a-gri-) s. f., g.-d. art. agricultúrii; pl. agricultúri

agricultură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
agricultură f. lucrarea pământului, plugărie.

agricultură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor; cultivare a pământului; totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură intensivă = sistem de agricultură care asigură producții mari pe unitatea de suprafață. Agricultură extensivă = sistem de agricultură în care creșterea producției se bazează pe extinderea suprafețelor cultivate. Agricultură biologică (ecologică, organică) = agricultură care nu utilizează îngrășăminte chimice și pesticide. Agricultură de subzistență = activitate agricolă care nu acoperă nevoile de hrană ale familiei agricultorului. — Din fr. agriculture, lat. agricultura.