agricultor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGRICULTÓR, -OÁRE, agricultori, -oare, s. m. și
f. Persoană care se ocupă cu agricultura. – Din
fr. agriculteur, lat. agricultor.agricultor (Dicționar de neologisme, 1986)AGRICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu agricultura. [Cf. fr.
agriculteur, lat.
agricultor].
agricultor (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGRICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu agricultura. (< fr.
agriculteur, lat.
agricultor)
agricultor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGRICULTÓR, -OÁRE, agricultori, -oare, s. m. și
f. Persoană care se ocupă efectiv și permanent cu agricultura.
V. plugar –
Fr. agriculteur (
lat. lit. agricultor, -oris).
agricultor (Dicționaru limbii românești, 1939)*agricultór m. (lat.
agri-cultor). Cultivator de pămînt, plugar.
agricultor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)agricultór (a-gri-) s. m.,
pl. agricultóriagricultor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)agricultor m. plugar, cel ce cultivă pământul.
agricultor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGRICULTÓR, -OÁRE, agricultori, -oare, s. m. și
f. Persoană care se ocupă cu agricultura. — Din
fr. agriculteur, lat. agricultor.