aglutina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I.
Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. – Din
fr. agglutiner, lat. agglutinans, -ntis.aglutina (Dicționar de neologisme, 1986)AGLUTINÁ vb. I. refl. A se uni, a se lipi strâns. ♦ (
Despre bacterii) A se aglomera prin alipire. ♦ (
Despre cuvinte etc.) A se uni, a se lipi, formând un cuvânt unic (cu alt sens). [< fr.
agglutiner, cf. lat.
agglutinare].
aglutina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aglutiná (a se ~) (a-glu-) vb. refl., ind. prez. 3
se aglutineázăaglutina (Marele dicționar de neologisme, 2000)AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr.
/s'/agglutiner, lat.
agglutinare)
aglutina (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I.
Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se împreuna prin alipire; a se uni. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. –
Fr. agglutiner (
lat. lit. agglutinare).
aglutina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I.
Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. — Din
fr. agglutiner, lat. agglutinare.