aerostație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AEROSTÁȚIE, (
2)
aerostații, s. f. 1. Ramură a aerostaticii care se ocupă cu studiul construcției și zborului aerostatelor.
2. Stație de vehicule aeriene. [
Pr.:
a-e-] – Din
fr. aérostation.aerostație (Dicționar de neologisme, 1986)AEROSTÁȚIE s.f. 1. Ramură a navigației aeriene care folosește aparate mai ușoare decât aerul.
2. Stație de vehicule aeriene. [Gen.
-iei. / cf. fr.
aérostation].
aerostație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aerostáție (-ros-ta-ți-e / -ro-sta-) s. f., art.
aerostáția (-ți-a), g.-d. art.
aerostáției; (stații) pl.
aerostáții, art.
aerostáțiile (-ți-i-)
aerostație (Marele dicționar de neologisme, 2000)AEROSTÁȚIE s. f. ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor. (< fr.
aérostation)
aerostație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AEROSTÁȚIE, aerostații, s. f. Stație de vehicule aeriene. –
Fr. aérostation.aerostație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AEROSTÁȚIE, (
2)
aerostații, s. f. 1. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul construcției și al zborului aerostatelor.
2. Stație de vehicule aeriene. — Din
fr. aérostation.