aerostatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AEROSTÁTIC, -Ă, aerostatici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului
1 și, în general, al gazelor, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor.
2. Adj. Care aparține aerostaticii (
1) sau aerostatelor, privitor la aerostatică sau la aerostate. [
Pr.:
a-e-] – Din
fr. aérostatique.