aeroplan - explicat in DEX

aeroplan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AEROPLÁN, aeroplane, s. n. Avion. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéroplane.

aeroplan (Dicționar de neologisme, 1986)
AEROPLÁN s.n. Avion. [< fr. aéroplane].

aeroplan (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AEROPLÁN s. n. avion. (< fr. aéroplane)

aeroplan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AEROPLÁN, aeroplane, s. n. Avion. – Fr. aéroplane.

aeroplan (Dicționaru limbii românești, 1939)
*aeroplán n., pl. e (aero din aerostat și plan din planez). Mașină de zburat, avion. – Curat rom. ar fi zburătoare, f., pl. orĭ. – La 1898 Enric Farman s' a urcat la 25 m., iar la 25 Iuliŭ 1909 Blériot a zburat din Francia în Anglia peste strîmtoarea Mîniciĭ. V. balon.

aeroplan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aeroplán (-ro-plan) s. n., pl. aeropláne

aeroplan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aeroplan n. aparat ce se susține în aer făr´a fi mai ușor ca aerul și la care presiunea vântului se face pe niște suprafețe înclinate: aeroplanele pot fi monoplane, biplane, etc.

aeroplan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AEROPLÁN, aeroplane, s. n. Avion. — Din fr. aéroplane.