aerofar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AEROFÁR, aerofaruri, s. n. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, care servește ca punct de reper pentru avioane în zbor. [
Pr.:
a-e-] – Din
fr. aérophare.aerofar (Dicționar de neologisme, 1986)AEROFÁR s.n. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, care servește ca punct de reper pentru avioane în zbor. [Pl.
-ruri. / cf. fr.
aérophare].
aerofar (Marele dicționar de neologisme, 2000)AEROFÁR s. n. dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, servind ca punct de reper pentru avioane în zbor. (< fr.
aérophare)
aerofar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aerofár (dispozitiv optic)
s. n.,
pl. aerofáruriaerofar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AEROFÁR, aerofaruri, s. n. Dispozitiv optic de semnalizare la mare distanță, care servește ca punct de reper pentru avioane în zbor. — Din
fr. aérophare.