adicătelea(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ADÍCĂTELEA adv. (Pop.) Adică. [Var.: adícătele adv.] – Adică + te + le + a.
adicătelea(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ADÍCĂTELEA adv. (Pop.) Adică. [Var.: adicălea, adícătele adv.] – Din adică + te + le + a.
adicătelea(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) adícătelea (pop.) adv.
adicătelea(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ADÍCĂTELEA adv. (Pop.) Adică. [Var.: adícătele adv.] — Adică + te + le + a.