aderent - explicat in DEX

aderent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADERÉNT, -Ă, aderenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană sau colectivitate) care aderă la un partid, la o mișcare, la o asociație etc. 2. Adj. Care se ține strâns lipit de ceva, atașat de ceva. – Din fr. adhérent, lat. adhaerens, -ntis.

aderent (Dicționar de neologisme, 1986)
ADERÉNT, -Ă adj. Care aderă. ♦ Lipit strâns, fixat de ceva. // s.m. și f. Partizan la o acțiune comună, membru al unui partid sau al unei grupări politice. [< fr. adhérent].

aderent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADERÉNT, -Ă I. adj. care aderă. ◊ alipit, sudat. II. s.m.f. cel care aderă la o acțiune comună, la un partid etc. (< fr. adhérent, lat. adhaerens)

aderent (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADERÉNT, -Ă, aderenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană sau colectivitate) care aderă la un partid, la o mișcare etc. 2. Adj. Care se ține strâns lipit de ceva. – Fr. adhérent (lat. lit. adhaerens, -ntis).

aderent (Dicționaru limbii românești, 1939)
*aderént, -ă adj. (lat. ad-haerens, -haerentis. V. in-erent). Care aderă: epiderma e aderentă peliĭ. Fig. Adj. și s. Alipit, adept, părtaș: aderent la o ideĭe, aderențiĭ uneĭ ideĭ.

aderent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aderént adj. m., s. m., pl. aderénți; adj. f., s. f. aderéntă, pl. aderénte

aderent (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
aderent a. care aderează. ║ m. cel ce ține de un partid sau de o sectă: partizan.

aderent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADERÉNT, -Ă, aderenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană sau colectivitate) care aderă la un partid, la o mișcare, la o asociație etc. 2. Adj. Care este, care se ține strâns lipit de ceva. — Din fr. adhérent, lat. adhaerens, -ntis.