adecvat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (
Fil.; despre idei, cunoștințe etc.) Care corespunde fidel obiectului. [
Var.:
adecuát, -ă, adj.] – Din
fr. adéquat, lat. adaequatus.adecvat (Dicționar de neologisme, 1986)ADECVÁT, -Ă adj. 1. Potrivit, corespunzător, nimerit.
2. (
Fil.) Conform, identic. ◊
Cunoaștere adecvată = cunoaștere care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. [Var.
adecuat, -ă adj. / cf. fr.
adéquat, germ.
adäquat].
adecvat (Marele dicționar de neologisme, 2000)ADECVÁT, -Ă adj. 1. potrivit, corespunzător. 2. (fil.) care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. (< fr.
adéquat, lat.
adaequatus)
adecvat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ADECVÁT, -Ă, adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. [
Var.:
adecuát, -ă, adj.] –
Fr. adéquat (
lat. lit. adaequatus).
adecvat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)adecvát adj. m.,
pl. adecváți; f. adecvátă, pl. adecváteadecvat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ADECVÁT, -Ă adecvați, -te, adj. Potrivit, corespunzător, nimerit. ♦ (
Fil.; despre idei, cunoștințe etc.) Care corespunde fidel obiectului. [
Var.:
adecuát, -ă adj.] — Din
fr. adéquat, lat. adaequatus.