adaptare - explicat in DEX

adaptare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADAPTÁRE, adaptări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptație. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. – V. adapta.

adaptare (Dicționar de neologisme, 1986)
ADAPTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; adaptație; modificare ajustare; (concr.) lucru ajustat. ♦ acomodare a organismelor, a simțurilor etc. la mediul înconjurător. ♦ Prelucrare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică sau cinematografică a unei idei sau a unei opere literare. [Pl. -tări. / < adapta].

adaptare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADAPTÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) adapta; adaptație. 2. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare. (< adapta)

adaptare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADAPTÁRE, adaptări, s. f. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; modificare, ajustare, transformare a unui lucru; (concr.) lucru modificat, ajustat. ♦ Acomodare a organismelor, a simțurilor etc. la mediul înconjurător.

adaptare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adaptáre s. f., g.-d. art. adaptắrii; pl. adaptắri

adaptare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADAPTÁRE, adaptări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) adapta și rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptație. 2. (Biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice și a funcțiunilor fiziologice ale viețuitoarelor în raport cu mediul înconjurător. 3. (În sintagma) Adaptare literară = dramatizare, ecranizare etc. a unui text literar, în vederea reprezentării lui pe scenă, la radio, într-un film. — V. adapta.