adaptabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ADAPTABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi adaptabil. –
Adaptabil +
suf. -itate.adaptabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)ADAPTABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi adaptabil. [<
adaptabil +
-itate].
adaptabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)ADAPTABILITÁTE s. f. capacitate de adaptare. (< fr.
adaptabilité)
adaptabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)adaptabilitáte s. f.,
g.-d. art. adaptabilitắțiiadaptabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ADAPTABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi adaptabil. —
Adaptabil +
suf. -itate.