adaptà - explicat in DEX

adapta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. și refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. și tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obișnui. – Din fr. adapter, lat. adaptare.

adapta (Dicționar de neologisme, 1986)
ADAPTÁ vb. I. 1. tr. A transforma, a potrivi pentru a corespunde anumitor condiții, împrejurări etc. ♦ A ajusta, a potrivi. 2. refl. A se obișnui, a se deprinde. [< fr. adapter, cf. lat. adaptare].

adapta (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
adaptá (adaptéz, adaptát), vb. – A transforma, a face să se potrivească. < Fr. adapter. Der. (din fr.) adaptabil, adj.; inadaptabil, adj.

adapta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADAPTÁ vb. I. tr. a transforma pentru a corespunde anumitor condiții. II. tr., refl. a (se) acomoda. (< fr. adapter, lat. adaptare)

adapta (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. ♦ A ajusta o piesă la un tot; a monta. 2. Refl. A se acomoda. – Fr. adapter (lat. lit. adaptare).

adapta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adaptá (a ~) vb., ind. prez. 3 adapteáză

adapta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADAPTÁ, adaptez, vb. I. 1. Tranz. A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări; a face să se potrivească. 2. Tranz. și refl. (Biol.) A (se) transforma prin adaptare (2). 3. Refl. și tranz. A (se) acomoda, a (se) deprinde, a (se) obișnui. — Din fr. adapter, lat. adaptare.

adaptà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
adaptà v. 1. a potrivi un lucru cu altul; 2. fig. a întrebuința potrivit cu destinațiunea sa.