adâncime - explicat in DEX

adâncime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADÂNCÍME, adâncimi, s. f. 1. Faptul sau însușirea de a fi adânc; distanță de la suprafața sau de la gura unei adâncituri sau ape până la fundul ei; (concr.) parte adâncă, adâncită; adânc, afunzime. 2. (Concr.) Loc ascuns, depărtat; afund, afundătură, afundiș. 3. Fig. Tărie, forță, profunzime, intensitate. Sentiment de o mare adâncime. – Adânc + suf. -ime.

adâncime (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADÂNCÍME, adâncimi, s. f. 1. Faptul sau însușirea de a fi adânc; distanță de la suprafața sau gura unei adâncituri sau ape până în fundul ei. ♦ (Concr.) Parte scobită, adâncită. 2. Depărtare; p. ext. loc ascuns, depărtat. 3. Fig. Profunzime, intensitate. Sentiment de o mare adâncime. – Din adânc² + suf. -ime.

adâncime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adâncíme s. f., g.-d. art. adâncímii; pl. adâncími

adâncime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
adâncime f. 1. întinderea unui lucru dela suprafață sau intrare până în fund; 2. calitatea lucrului adânc (la propriu și la figurat).

adâncime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADÂNCÍME, adâncimi, s. f. 1. Faptul sau însușirea de a fi adânc; distanță de la suprafața sau de la gura unei adâncituri sau ape până în fundul ei; (concr.) parte adâncă, adâncită; adânc; afunzime. 2. (Concr.) Loc ascuns, depărtat; afund, afundătură, afundiș. 3. Fig. Tărie, forță, profunzime, intensitate. Sentiment de o mare adâncime. — Adânc + suf. -ime.