acvanaut (Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române, 1988 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și
f. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [
Pr.:
-na-ut] – Din
fr. aquanaute.acvanaut (Dicționar de neologisme, 1986)ACVANAÚT s.m. Persoană care explorează mediul subacvatic, care este instruită și echipată sa trăiască sub apă pentru o perioadă de timp; aponaut. [Pron.
-na-ut. / după
astronaut].
acvanaut (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACVANAÚT, -Ă s. m. f. explorator al mediului subacvatic. (< fr.
aquanaute)
acvanaut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și
f. Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [
Pr.:
-na-ut] – Din
fr. aquanaute.acvanaut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acvanaút s. m., pl.
acvanaúțiacvanaut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACVANAÚT, -Ă, acvanauți, -te, s. m. și
f. (Rar la
f.) Specialist în scufundări făcute cu scopul de a cerceta mediul marin. [
Pr.:
-na-ut] — Din
fr. aquanaute.