acurateță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACURATÉȚĂ s. f. v. acuratețe.acurateță (Dicționar de neologisme, 1986)ACURATÉȚĂ s.f. v.
acuratețe.
acurateță (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACURATÉȚĂ s. f. v. acuratețe.acurateță (Dicționaru limbii românești, 1939)*acuratéță f., pl.
e (it.
accuratezza). Îngrijire, curățenie:
acest lucrător lucrează cu multă acurateță.acurateță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)acurateță f. exactitate, preciziune:
o scrupuloasă acurateță OD.
acurateță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACURATÉȚĂ s. f. v. acuratețe.