acroteră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACROTÉRĂ, acrotere, s. f. Mic piedestal așezat în vârful sau la extremitățile unui fronton pentru a susține vase, statuete sau alte ornamente;
p. ext. statuie, vas sau ornament așezat pe acest piedestal. – Din
fr. acrotère.acroteră (Dicționar de neologisme, 1986)ACROTÉRĂ s.f. v.
acroter.
acroteră (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACROTÉRĂ s. f. soclu la fiecare dintre extremitățile unui fronton destinat a susține statui sau alte ornamente. (< fr.
acrotère, gr.
akroterion)
acroteră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acrotéră (a-cro-) s. f.,
g.-d. art. acrotérei; pl. acrotéreacroteră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACROTÉRĂ, acrotere, s. f. Mic piedestal așezat în vârful sau la extremitățile unui fronton pentru a susține vase, statuete sau alte ornamente;
p. ext. statuie, vas sau ornament așezat pe acest piedestal. — Din
fr. acrotère.