aciuat (Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române, 1988 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACIUÁT, -Ă, aciuați, -te, adj. (
Pop.) Pripășit. [
Pr.:
-ciu-at] –
V. aciua.aciuat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACIUÁT, -Ă, aciuați, -te, adj. Ferit, adăpostit; oploșit, pripășit. –
V. aciua.aciuat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)ACIUÁT, -Ă, aciuați, -te, adj. (
Pop.) Pripășit. [
Pr.:
-ciu-at] –
V. aciua.aciuat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACIUÁT, -Ắ, aciuați, -te adj. (
Pop.) Pripășit. [
Pr.:
-ciu-at] –
V. aciua.