acidula (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACIDULÁ, acidulez, vb. I.
Tranz. A adăuga o cantitate de acid; a da unei soluții proprietățile unui acid; a acri ușor. – Din
fr. aciduler.acidula (Dicționar de neologisme, 1986)ACIDULÁ vb. I. tr. A da aciditate unui lichid; a înăcri; a acri ușor. [< fr.
aciduler].
acidula (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACIDULÁ vb. tr. a da aciditate unui lichid. (< fr.
aciduler)
acidula (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACIDULÁ, acidulez, vb. I.
Tranz. A amesteca un lichid cu un acid; a da unei soluții proprietățile unui acid. –
Fr. aciduler.acidula (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acidulá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
aciduleázăacidula (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACIDULÁ, acidulez, vb. I.
Tranz. A adăuga o cantitate de acid; a da unei soluții proprietățile unui acid; a acri ușor. — Din
fr. aciduler.