achitare - explicat in DEX

achitare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.

achitare (Dicționar de neologisme, 1986)
ACHITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita].

achitare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita.

achitare (Dicționaru limbii românești, 1939)
*achitáre f. Acțiunea de a achita.

achitare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
achitáre s. f., g.-d. art. achitắrii; pl. achitắri

achitare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
achitare f. răfuire (de plată), scăpare (dela osândă).

achitare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACHITÁRE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. — V. achita.