accelerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACCELERÁȚIE, accelerații, s. f. Creștere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. ♦
Accelerație gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă. [
Var.:
accelerațiúne s. f.] – Din
fr. accélération, lat. acceleratio, -onis.accelerație (Dicționar de neologisme, 1986)ACCELERÁȚIE s.f. Creștere a vitezei unui corp în mișcare într-o unitate de timp. ◊
Accelerația gravitației = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă în vid. [Gen.
-iei, var.
accelerațiune s.f. / cf. fr.
accélération, it.
accelerazione, lat.
acceleratio].
accelerație (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACCELERÁȚIE s. f. creștere a vitezei unui corp în mișcare în unitatea de timp. ♦ ~ gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă. (< fr.
accélération, lat.
acceleratio)
accelerație (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ACCELERÁȚIE, accelerații, s. f. Variație a vitezei unui corp, în raport cu unitatea de timp. –
Fr. accélération (
lat. lit. acceleratio, -onis).
accelerație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acceleráție (-ți-e) s. f.,
art. acceleráția (-ți-a), g.-d. art. acceleráției; pl. acceleráții, art. acceleráțiile (-ți-i-)accelerație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACCELERÁȚIE, accelerații, s. f. Creștere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. ♦
Accelerație gravitațională = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă. [Var:
accelerațiúne s. f.] — Din
fr. accélération, lat. acceleratio, -onis.