abrogare - explicat in DEX

abrogare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ABROGÁRE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga. – V. abroga.

abrogare (Dicționar de neologisme, 1986)
ABROGÁRE s.f. Acțiunea de a abroga; abrogație. [< abroga].

abrogare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abrogáre (a-bro-) s. f., g.-d. art. abrogắrii; p. abrogắri

abrogare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ABROGÁRE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga.

abrogare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
abrogare f. desființare, suprimare.

abrogare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABROGÁRE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga. — V. abroga.