înmărmuri - explicat in DEX

înmărmuri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNMĂRMURÍ, înmărmuresc, vb. IV. Intranz. și tranz. A rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri. ♦ (În basme) A (se) transforma în piatră. – În + marmură.

înmărmuri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
înmărmurí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înmărmurésc, imperf. 3 sg. înmărmureá; conj. prez. 3 să înmărmureáscă

înmărmurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
înmărmurì v. a se face marmură, a împietri (de uimire sau de spaimă).