îmbarcà - explicat in DEX

îmbarca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMBARCÁ, îmbárc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca pentru a călători în orice fel de mijloc de transport. – Din fr. embarquer.

îmbarca (Dicționar de neologisme, 1986)
ÎMBARCÁ vb.I. 1. tr., refl. A (se) urca pe o navă; (p. ext.) a (se) urca într-un tren, într-un vehicul pentru o călătorie mai îndelungată. 2. tr. A încărca o navă. [P.i. îmbárc, 3,6 -că. [< fr. embarquer].

îmbarca (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ÎMBARCÁ vb. I. tr., refl. a (se) urca pe o navă, într-un vehicul pentru o călătorie. II. refl. (fig.) a se angaja împreună într-o acțiune. (< fr. embarquer)

îmbarca (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
îmbarcá, îmbarc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a întemnița. 3. a transfera dintr-un penitenciar în altul.

îmbarca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îmbarcá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbárcă

îmbarcà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îmbarcà v. 1. a pune într’o barcă sau o corabie; 2. a se urca în corabie spre a călători pe mare.