conjunctivă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONJUNCTÍVĂ,
conjunctive, s.f. Membrană mucoasă care căptușește fața internă a pleoapelor și suprafața interioară a globului ocular. (după fr.
conjonctive)
conjunctivă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONJUNCTÍVĂ, conjunctive, s. f. Membrană mucoasă care acoperă suprafața internă a pleoapelor și suprafața anterioară a globului ochilor. – Din
fr. conjonctive.conjunctivă (Dicționar de neologisme, 1986)CONJUNCTÍVĂ s.f. Membrană mucoasă care unește pleoapele cu globul ocular. [Cf. fr.
conjonctive].
conjunctivă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)conjunctívă (membrană)
(-junc-ti-) s. f.,
g.-d. art. conjunctívei; pl. conjunctíveconjunctivă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)conjunctivă f.
Anat. membrana mucoasă ce unește globul ochiului cu pleoapele.
conjunctivă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONJUNCTÍVĂ, conjunctive, s. f. Membrană mucoasă vascularizată care acoperă suprafața internă a pleoapelor și suprafața anterioară a globului ochilor. — Din
fr. conjonctive.