MIOPATIE MIOPATIE, s. f. / myopathie, s. f. / myopathy. [Qr. mys, myos == mufchi, pathos = Soaia..] Afectiune a sistemului muscular, care poate fi primara (idiopatica) sau secundara (neu-ropatica). In particular, termenul se refers la afectarea dege-nerativa a muschilor, cu localizari diverse, In general familiala si ereditara; unele forme sunt grave. Forme mai importante: 1) M. primitiva progresiva sau distrofia musculara progresiva, cu atrofii musculare simetrice, Indeosebi la musculatura proxi-mala a membrelor. 2) M. tardiva progresiva (Nevin) are tablou miopatic, dar se produce tardiv (la aduiti sau varsInici), cu un aspect histologic care pune In discutie apartenenta sa la m. sau la miozita. Obs.: recent, semnificatia termenului a fost extinsa de la cea clasica, sin. cu *distrofie musculara, la toate afectiunile musculare, indiferent de natura, Indeosebi In ter-minologia engl. In consecinta, sub denumirea de m. sunt re-grupate In prezent: *distrofiile musculare, alterarile musculare secundare de natura endocrina (*hipercorticism, *hipertiroidie), iatrogene sau toxice (Indeosebi In alcoolism), metabolice (transmise genetic, cu anomalii biochimice care se opun de-rularii normale a contractiei musculare, fara ca natura erorii metabolice sa fie cunoscuta exact).