ASFIXIE ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Qr. asphyxia = oprire. a putsului, de. [a a - priv., sphyzfm = a puba.} Initial termenul a avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v. etimologia termenului). Actualmente, cuvantui a. de-semneaza oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A. poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice (*strangulare, corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei obstructii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mus-chilor respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale nervilor motori ai toracelui. 3) Prezenta In aerul ambiant, Intr-o proportie care depaseste pragul de toleranta, a gazelor irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carÂbon). 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului atmosferic.