maca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MACÁ s. f. Numele unui joc de cărți, bacara. – Din
fr.,
it. macao.maca (Dicționar de neologisme, 1986)MACÁ s.f. Bacara. [< fr., it.
macao].
maca (Marele dicționar de neologisme, 2000)MACÁ s. f. bacara
2. (< fr., it.
macao)
maca (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)macá (-ále), s. f. – Joc de cărți.
Fr. macao, de la numele
Macao.maca (Dicționaru limbii românești, 1939)*macá f. (după numele orașuluĭ
Macao [pg.
Macau], o colonie portugheză din China). Bacara, un joc de cărțĭ.
maca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)macá (
înv.)
s. f.,
art. macáua, g.-d. art. macáleimacà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)macà f. jocul numit
bacara. [
Macao, numele coloniei portugeze în China, de unde jocul fu introdus în Europa].