amoreza - explicat in DEX

amoreza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez.

amoreza (Dicționar de neologisme, 1986)
AMOREZÁ vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva. [< amorez, cf. it. amoreggiare].

amoreza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
AMOREZÁ vb. refl. a se îndrăgosti. (< amorez)

amoreza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. A se îndrăgosti de cineva. – Din amorez.

amoreza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
amorezá (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se amorezeáză

amorezà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
amorezà v. a prinde dragoste, a îndrăgi pe cineva.

amoreza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AMOREZÁ, amorezez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îndrăgosti de cineva; a se îna­mora. — Din amorez.