aforistic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism; în formă de aforism. ♦ Care conține aforisme, alcătuit din aforisme. – Din
fr. aphoristique.aforistic (Dicționar de neologisme, 1986)AFORÍSTIC, -Ă adj. În formă de aforism, cu aforisme. [< fr.
aphoristique].
aforistic (Marele dicționar de neologisme, 2000)AFORÍSTIC, -Ă adj. 1. în formă de aforism. 2. cu aforisme. (< fr.
aphoristique)
aforistic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism, în formă de aforism, care conține aforisme. –
Fr. aphoristique.aforistic (Dicționaru limbii românești, 1939)*aforístic, -ă adj. (vgr.
aphoristikós). Care are caracter de aforizm.
aforistic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aforístic adj. m.,
pl. aforístici; f. aforístică, pl. aforísticeaforistic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)aforistic a. compus din aforisme sau enunțat subt această formă.
aforistic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AFORÍSTIC, -Ă, aforistici, -ce, adj. De aforism; în formă de aforism. ♦ Care conține aforisme, alcătuit din aforisme. — Din
fr. aphoristique.