DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC, s. n. / diagnostic, s. m. / diagnosis. [Qr. dia = prin; ffnostikos = care cunoaste, de la gnonai = a cunoafU.] 0. medical reprezinta arta si stiinta de a recunoaste bolile pe baza datelor clinice si a celor obtinute prin investigatii para-clinice. Formularea unui d. are la baza un mecanism extrem de particular si complex, In care se asodaza date analitice si logice cu mecanisme pur intuitive (,,simt clinic"). Dupa ce medicul a cules ansamblul informatiilor clinice si paraclinice, el trebuie sa integreze toate elementele, pentru a ajunge, In cazul ideal, la un d. precis, corespunzand unei boli cunos-cute, etapa esentiala In alegerea tratamentului. in aceasta prima sinteza, datele disponibile sunt interpretate In functie de criteriile de *normalitate. In continuare se pot distinge trei pro-cedee (dupa R. Mornex, L. Wilkins): 1) Procedeu/ algoritmic, In cazul caruia rationamentui este organizat dupa o ordine precisa. 'In general, acest rationament este de tip binar, nefi-ind specific d. medical si corespunzand a ceea ce se numeste un arbore de decizie, care poate fi tradus usor In termenii informaticii, obtinandu-se scheme deosebit de didactice. De aceea, procedeui algoritmic este frecvent ilustrat In literatura medicala actuala. In principiu, procedeui serveste la schemati-zarea si clarificarea solutiilor In fata unui caz dat, dar nu este utilizat In practica cotidiana a d. Dimpotriva, el poate fi util In alegerea logica a unor investigatii, de ex. imagistice. 2) Teoha probabilistica se bazeaza pe faptui ca relatia care uneste sem-nele, simptomele si bolile nu depinde decat In mod exceptioÂnal de o certitudine (de ex. semne patognomonice) ci Intot-deauna de o 'probabilitate. Thomas Bayes (1702-1761) a de-finit probabilitatea ca un simptom (S) sa fie reprezentativ penÂtru o boala (m) ca fiind direct legata de probabilitatea de a observa acest simptom (Ps) In boala considerata (m) multi-plicata cu probabilitatea de a observa Insasi boala consideÂrata (Pm) si indirect proportionala cu probabilitatea de a obserÂva simptomul Intr-o alta boala (Psm) si probabilitatea de a obÂserva aceasta boala (Pm). Bayes a eiaborat urmatoarea ecua-tie: Pm = PsmxPm/Psm'xPm'. In teorie, formula prezinta in-teres si ar putea fi aplicata Indeosebi cu mijioacele informaticii, dar necesita cunoasterea exacta a rapoartelor cuantificate Intre boli si simptomele acestora. Se poate afirma ca teoria proÂbabilistica este luata In considerare In prezent de *medidna bazata pe dovezi si de 'epidemiologia clinica precum si In "meta-analiza. 3) Teoria formelor este derivata din conceptele psihologiei perceptiei senzoriale elaborate de curentui german denumit *gestaltism (*gestalt). 0 forma reprezinta o structura, un Intreg organizat, coerent, alcatuit din entitati separate, fara legaturi organice Intre ele, dar constituind un ansamblu sta-bil. Forma este distinsa pornind de la o serie de entitati nere-cunoscute care constituie fondul. Experimental s-a dovedit ca ochiul tinde In mod natural sa organizeze, de ex., un sir de linii sau puncte In configuratii coerente. Acceptand teoria formelor, Intr-o prima etapa a d., medicul ajunge prin intuitie, pornind de la un ansamblu variat de date, la o ,,forma" care constituie ipoteza de baza. Intel-vine apoi o faza deductiva, In care medicul confrunta ceea ce a observat (..forma", ipoteza de baza) cu datele din memoria sa, ori dintr-o consultatie bi-bliografica asupra bolilor care ar putea corespunde primei sale ipoteze. In acest stadiu trebuie analizate o serie de ipoteze alternative (*d. diferential). Frecvent, medicul poate identifica un ansamblu de simptome si semne care Ti permit recunoas-terea unui *sindrom, ce nu prezinta unitate etiologica. D. de sindrom este adesea o etapa In precizarea d., prin concentra-rea asupra unor indici sau criterii, ca si prin utilizarea tintita a investigatiilor paradinice complementare. In ceea ce priveste d. asistat de calculator, 'sistemele expert reprezinta o alterna-tiva uneori productive. Rezultate certe au fost obtinute In prelu-crarea automata a datelor de laborator sau obtinute prin diÂverse explorari functionate.