țăpulean(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ȚĂPULEÁN,țăpuleni, s. m. (Reg.) Țap tânăr. – Țap + suf. -ulean.
țăpulean(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) țăpuleán (reg.) s. m., pl. țăpuléni
țăpulean(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ȚĂPULEÁN,țăpuleni, s. m. (Reg.) Țap tânăr. — Țap + suf. -ulean.