țăhni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȚĂHNÍ, pers.3
țăhnește, vb. IV.
Intranz. (
Reg.; despre câini) A lătra cu întreruperi (mai ales urmărind sălbăticiunile sau vânatul); a chefni. – Țah +
suf. -(
ă)
ni.țăhni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)țăhní (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 3
sg. țăhnéște, imperf. 3
sg. țăhneá; conj. prez. 3
să țăhneáscățăhni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȚĂHNÍ, pers. 3
țăhnește, vb. IV.
Intranz. (
Reg.; despre câini) A lătra cu întreruperi (mai ales urmărind sălbăticiunile sau vânatul); a chefni. —
Țah +
suf. -
(ă)ni.