țopârlănesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȚOPÂRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopârlănești, adj. De țopârlan, caracteristic țopârlanului; necioplit, mitocănesc, grosolan. –
Țopârlan +
suf. -esc.țopârlănesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)țopârlănésc (rar)
adj. m.,
f. țopârlănească; pl. m. și
f. țopârlănéștițopârlănesc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȚOPÂRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopărlănești, adj. De țopârlan, caracteristic țopârlanului; necioplit, mitocănesc, grosolan. —
Țopârlan +
suf. -
esc.