țopișoară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ȚOPIȘÓARĂ,țopișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui țoapă; (fam.) țopică. – Țoapă + suf. -ișoară.
țopișoară(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ȚOPIȘOÁRĂ,țopișoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui țoapă; (fam.) țopică. — Țoapă + suf. -ișoară.