ținutaș - explicat in DEX

ținutaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȚINUTÁȘ, -Ă, ținutași, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care locuia într-un anumit ținut (II 1). – Ținut + suf. -aș.

ținutaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ținutáș (înv.) s. m., pl. ținutáși

ținutaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
ținutáș m. (d. ținut). Locuitor dintr´un ținut.

ținutaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ținutaș a. și m. Mold. locuitor de ținut: prefect de ținutași necunoscut AL.

ținutaș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȚINUTÁȘ, -Ă, ținutași, -e, s. m. și f. (înv.) Persoană care locuia într-un anumit ținut (II 1). — Ținut + suf. -aș.