țanțoșie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȚANȚOȘÍE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. –
Țanțos +
suf. -ie.țanțoșie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȚANȚOȘÍE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. —
Țanțoș +
suf. -
ie.