șuta - explicat in DEX

șuta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut². – Din fr. shooter.

șuta (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘUTÁ vb. I. intr. A lovi tare mingea cu piciorul; a trage un șut. [Cf. fr. shooter, engl. shoot].

șuta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘUTÁ vb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter)

șuta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șutá (a ~) vb., ind. prez. 3 șuteáză

șuta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut². — Din fr. shooter.